Ziua Schengen. SURSE: Austria şi Olanda au votat împotriva României şi Bulgariei, Croaţia intră în Schengen

Miniştrii de interne din Uniunea Europeană se reunesc joi la Bruxelles, în cadrul Consiliului pentru Afaceri Interne (JAI), având ca prim punct pe ordinea de zi Spaţiul Schengen şi extinderea sa către România, Bulgaria şi Croaţia, o temă care în ultimele săptămâni a stârnit foarte multe discuţii, controverse şi agitaţie politică, mai ales după ce Austria a anunţat că îşi menţine împotrivirea faţă de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul european de liberă circulaţie.

UPDATE Schengen: Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen.

UPDATE: Contre în Consiliul JAI, Germania și Luxemburg amenință că nu vor da undă verde Croației. Potrivit surselor Euronews, miniștrii de Interne participanți la Consiliul JAI nu au strâns unanimitate în ceea ce privește aderarea la Schengen a Croației, României și Bulgariei. Germania și Luxemburg au trecut la amenințări, precizând că vor bloca accesul Croației, dacă Bulgaria și Romania nu primesc undă verde.

UPDATE ZIUA SCHENGEN. Membrii Consiliului JAI au luat, joi, la Bruxelles, o scurtă pauză în reuniunea în care se discută despre extinderea spațiului Schengen prin aderarea României, Croației și Bulgariei. Admiterea Croației a trecut la vot, spun surse participante la discuții. În continuare nu există unanimitate cu privire la România, singurul stat care și-a declarat opoziția până în prezent fiind Austria.

S-au exprimat deja opinii împotriva Bulgariei. Olanda, de exemplu, a declarat că se opune aderării Bulgariei la Schengen invocând „corupția” bulgară.

UPDATE ZIUA SCHENGEN. Austria a cerut joi, la Bruxelles, în ședința Consiliului JAI în desfășurare la ora transmiterii acestei știri, amânarea extinderii spațiului Schengen, au declarat surse participante la ședință.

UPDATE ZIUA SCHENGEN. Ministrul de interne austriac Gerhard Karner a anunţat joi dimineaţă că va vota împotriva aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen în reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), care se desfăşoară la Bruxelles, transmite AFP. Karner a făcut acest anunţ înaintea reuniunii JAI.

El reafirmase miercuri, la postul public de radio austriac ORF, hotărârea Vienei de a se opune prin veto aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, din cauza creşterii migraţiei ilegale anul acesta. Potrivit ministrului austriac, veto-ul ţării sale este ”un apel de urgenţă” către Comisia Europeană pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii Europene în vederea frânării intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică.

Austria este singura ţară din UE care se opune intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia este exprimată şi de către Olanda.

UPDATE ZIUA SCHENGEN. Europarlamentarul Victor Negrescu (PSD) a declarat joi, înaintea începerii ședinței Consiliului JAI privind aderarea României la spațiul Schengen, că Austria își menține în continuare opoziția dar că există mai multe variante de compromis.

O variantă este să existe un vot pentru acceptarea României în Schengen, dar intrarea efectivă să aibă loc spre finalul anului viitor.

A doua variantă este decuplarea aderării României de cea a Bulgariei, urmând ca România să fie supusă unei noi evaluări a frontierei sudice.

A treia soluție de compromis este ca în rezoluția de aderare a României la Schenge să fie introduse angajamente suplimentare pe care România se angajează să le îndeplinească în viitor.

România şi Bulgaria aşteaptă din 2011 să intre în Schengen, în timp ce în cazul Croaţiei, care a aderat la UE în 2013, pare să existe mai multă disponibilitate pentru aderare. Joi, după 13 se dă votul decisiv.

„Miniştrii vor discuta despre aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria, Croaţia şi România şi vor urmări să adopte decizii în această privinţă. Miniştrii vor evalua, de asemenea, situaţia generală a spaţiului Schengen, ca parte a ciclului anual al Consiliului Schengen. Aceştia se vor concentra în special pe combaterea introducerii ilegale de migranţi şi pe interoperabilitatea sistemelor informatice”, este anunţul făcut miercuri de Consiliul UE, care a fost salutat de clasa politică românească în condiţiile în care existau temeri că Austria ar putea cere scoaterea acestui subiect de pe agendă.

PROGRAMUL CONSILIULUI JAI

Pentru că se discută despre tema Schengen, în marja Consiliului JAI va avea loc mai întâi o reuniune a Consiliului Schengen, programat la ora locală 10:00 (11:00, ora României), după care Consiliul JAI propriu-zis va avea loc de la ora locală 12:25 (13:25, ora României).
În prezent la Spaţiul Schengen au aderat 26 de ţări. Dintre acestea, patru nu fac parte din Uniunea Europeană: Norvegia, Islanda, Elveţia şi Lichtenstein, în timp ce patru state – România, Bulgaria, Croaţia şi Cipru – sunt membre UE, dar nu au fost admise în Schegen. Orice decizie legată de Spaţiul Schengen trebuie discutată mai întâi în Consiliul Schengen, din care fac parte toate ţările care au fost primite în spaţiul de liberă circulaţie.

Sosirile miniştrilor de interne sunt prevăzute începând cu ora locală 9:00 (10:00 ora României), atunci când sunt de aşteptat şi scurte declaraţii, în special din partea lui Vít Rakušan, ministrul ceh de interne, care va prezida reuniunile, întrucât Cehia deţine preşedinţia Consiliului UE.

Alte teme de discuţie în Consiliul JAI se referă la migraţie şi azil, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, abuzuri sexuale asupra copiilor şi rezilienţa infrastructurii critice.

Primele declaraţii în urma Consiliului JAI, care vor fi făcute de ministrul ceh de interne, sunt aşteptate în jurul orei 13:15 (14:15, ora României), după care urmează o pauză de prânz, iar miniştrii de interne din UE îşi vor relua discuţiile de la ora 15:15 (16:15, ora României).

Conferinţa de presă finală, de la încheierea reuniunii, este programată la ora 19:00 (20:00, ora României), potrivit programului transmis de Consiliul UE.

SCHENGEN, UN VIS DE 11 ANI

România şi Bulgaria aşteaptă din 2011 să intre în Schengen, în timp ce în cazul Croaţiei, care a aderat la UE în 2013, pare să existe mai multă disponibilitate pentru aderare. Aderarea la spaţiul de liberă circulaţie Schengen aduce avantaje atât economice, cât şi pentru cetăţenii obişnuiţi. În ţările care fac parte din spaţiul Schengen sunt eliminate controalele la frontiere. Trecerea dintr-un stat în altul este, practic, o călătorie în interiorul aceleiaşi ţări. Cei care călătoresc cu avionul, cu trenul, cu autocarul sau cu maşina personală nu vor trebui să se mai prezinte la controlul paşapoartelor. Pentru economie înseamnă că vor disparea timpii de aşteptare pentru TIR-uri la punctele de trecere a frontierei terestre.

De-a lungul timpului, au existat mai multe decizii favorabile intrării României şi Bulgariei în Schengen atât din partea Parlamentului European, cât şi din partea Comisiei Europene. Numai că în acest caz decizia aparţine Consiliului UE, în speţă liderilor UE, iar unele state membre au ridicat diverse obiecţii legate cu precădere de capacitatea celor două ţări de a avea un control eficient la graniţe, în condiţiile în care aveau probleme de corupţie, consemnate ca atare în rapoartele monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).

Franţa şi Germania au fost principalele voci care se opuneau de mulţi ani intrării României în Schengen, iar anul acesta, odată cu ridicarea MCV, ele au fost convinse să renunţe la veto.

Treptat, au fost înlăturate reticenţele şi în cazul altor state, în special nordice. România a trecut cu bine două evaluări tehnice voluntare în ultima vreme şi în cele din urmă a convins şi Olanda şi Suedia, astfel că până în ultima clipă un singur stat a rămas potrivnic: Austria. În cazul Bulgariei, e vorba şi de Olanda.

Decizia Vienei, văzută în mare măsură ca având de-a face cu bucătăria electorală internă, a activat clasa politică românească. S-a mobilizat sperând că va putea smulge în ultima clipă acceptul şi au fost puse în mişcare familiile politice europene. Pe de altă parte, argumentele Austriei, legate de o gestionare proastă la frontiere care ar exista în cazul României şi Bulgariei, sunt contrazise de cifre, iar Viena se găseşte cumva izolată în Consiliul JAI. În cazul Bulgariei, face însă tandem cu Olanda.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*