Anuntul Momentului Despre marea campioana Nadia Comaneci

Anuntul Momentului Despre marea campioana Nadia Comaneci În acest an, se împlinesc 44 de ani de când Nadia Comăneci a reușit primul 10 din istoria gimnasticii, dând tabela de marcaj electronică peste cap.

Nadia Elena Comăneci (n. 12 noiembrie 1961,[1][4] Onești, Bacău, România) este o gimnastă română, prima gimnastă din lume care a primit nota zece într-un concurs olimpic de gimnastică. Este câștigătoare a cinci medalii olimpice de aur. Este considerată a fi una dintre cele mai bune sportive ale secolului XX și una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii, din toate timpurile, „Zeița de la Montreal”, prima gimnastă a epocii moderne care a luat 10 absolut. Este primul sportiv român inclus în memorialul International Gymnastics Hall of Fame. Sursa:wikipedia

Fosta mare gimnastă a revenit, de atunci, de multe ori la Montreal, orașul în care, la Olimpiada din 1976, avea să
o facă celebră la nivel mondial, dar

niciodată nu s-a întors în sala în care a concurat atunci și a câștigat trei medalii de aur, una de argint și una de bronz.

”Nu-mi vine să cred că a trecut atât de mult. Parcă era acum câțiva ani. Simt un amestec de emoții, pentru că acum înțeleg mai multe decât la 14 ani.

Deși e o senzație frumoasă, emoționantă, dar parcă cele mai puternice sentimente tot atunci le-am simțit”, a povestit Nadia

Marea campioana a izbucnit in plans..

A declarat ca nu se simte bine stiind ca a iesit la pensie pentru ca se simte “batrana”.

Nadia Comăneci are o pensie incredibilă. Fosta gimnastă, câștigătoare a 5 medalii de aur la Jocurile Olimpice de la Montreal 1976 și Moscova 1980, primește în fiecare lună pensie de la statul român in valoare de 13.149 de lei, adică 3.200 de dolari lunar

PORTRET – Anuntul Momentului Despre marea campioana Nadia Comaneci

„Zeita de la Montreal”, sau „Perfect Nadia”, sunt doar doua dintre superlativele cu care Nadia Comaneci a intrat in istoria sportului dupa ce, in intrecerea de la paralele inegale din cadrul Jocurilor Olimpice de la Montreal din 1976, a obtinut prima nota de 10 din istoria intrecerilor olimpice de gimnastica.

Nadia a inceput gimnastica la varsta de 5 ani, fiind selectionata de antrenorul Marcel Duncan si legitimata la AS Flacara Onesti.

Din 1971 a fost antrenata de Bela si Martha Karolyi, iar la varsta de 11 ani a castigat primul sau titlu de campioana nationala absoluta. Jumatate de an mai tarziu a  concurat la categoria maestre, unde a ocupat locul al treilea.

In 1974 a obtinut primul mare succes peste hotare, castigand locul I la individual compus, in cadrul concursului Cupa Prieteniei de la Gera (Republica Democrata Germana).

A urmat o ascensiune rapida care a culminat cu rezultatele obtinute in 1976, la Jocurile Olimpice de la Montreal – editie a JO care a intrat in istoria sportului drept „Olimpiada Nadia Comaneci”, dupa ce  Nadia a primit sapte note de 10 (primele in istoria concursurilor oficiale de gimnastica!) si a stabilit un „record absolut”: 20 de puncte, la paralele inegale (potrivit codului de punctaj de la acea vreme).

Dupa 1977, Nadia s-a pregatit la Bucuresti, cu antrenorii Iosif Hidi, Gheorghe Condovici, Atanasia Albu (septembrie 1977 – august 1988), Gheorghe Gorgoi, Anca Grigoras (aprilie 1980 – august 1981).

Nadia a cucerit primul titlu mondial la barna pentru gimnastica romaneasca si doua medalii de argint, la sarituri si cu echipa, la CM din 1978, de la Strasbourg.

In 1979, la CM de la Forth Worth (SUA), Nadia a facut parte din echipa de gimnastica a Romaniei care a cucerit primul titlu de campioana mondiala pe echipe (389,550 p) din istoria gimnasticii.

A cucerit de trei ori consecutiv titlul de campioana continentala si a intrat definitiv in posesia „Cupei Europei”, fiind prima gimnasta care a reusit aceasta performanta.

In 1975 a cucerit „Trofeul Campioanelor”, la Londra, iar in 1979, la „Cupa Mondiala”, desfasurata la Tokyo, s-a clasat pe primul loc la sol si sarituri, pe locul al doilea la barna si pe locul al treilea, la individual compus. In 1981, la Universiada de la Bucuresti, Nadia a obtinut cinci medalii de aur.

S-a retras din activitatea competitionala in 1984, avand in palmares 24 de medalii castigate la Jocuri Olimpice, Campionate Mondiale si Campionate Europene, dintre care 16 de aur.

In codul de punctaj al Federatiei Internationale de Gimnastica (FIG), la paralele inegale sunt incluse doua elemente denumite „coborare Comaneci” si „salt Comaneci”.

In 1975, a fost declarata „Cea mai buna sportiva a Romaniei” (presa romaneasca) si din Balcani (BTA), iar in 1976, „Cea mai buna sportiva din lume” (presa straina).

In noiembrie 1989, Nadia a emigrat in Statele Unite ale Americii, apoi in Canada, dupa care a revenit in SUA si s-a stabilit la Oklahoma. S-a casatorit cu Bart Conner, campion de gimnastica al SUA si campion olimpic.

In 1993, a devenit primul sportiv roman inclus in memorialul International Gymnastics Hall of Fame.

In 1996 a fost aleasa presedinte de onoare al Federatiei Romane de Gimnastica (FRG). Fundatia americana pentru Sport Feminin (WSF), care anual premaiza femeile cu merite deosebite in sport, i-a acordat „Premiul Flo Hyman” in 1998.

Dupa JO Montreal a devenit Maestru Emerit al Sportului, dupa care a primit  titlul de „Erou al Muncii Socialiste”, fiind cea mai tanara romanca distinsa cu acest titlu. In 1984, Comitetul International Olimpic i-a acordat „Ordinul Olimpic de argint”, pentru meritele deosebite in domeniul sportului si servicii remarcabile aduse cauzei olimpice.  Din partea Comitetului Olimpic Roman a primit „Colanul Olimpic”.

In anul 2000, i s-a conferit Ordinul national „Steaua Romaniei” in grad de comandor.

In septembrie 2006, la aniversarea a 100 de ani de existenta a Federatiei Romane de Gimnastica, s-a instituit Trofeul „Nadia Comaneci”.

In 2017, a participat la Campionatele Mondiale de gimnastica artistica de la Montreal, orasul canadian in care a scris istoria gimnasticii in urma cu 41 de ani, in calitate de ambasador al competitiei, si a inmanat medalia de aur campioanei absolute.

Intr-un interviu acordat publicatiei „Le Monde”, Nadia a declarat:  „….Nu consider ca mi-a fost furata copilaria si adolescenta, din moment ce e singura viata pe care am cunoscut-o si pe care vreau sa o duc. Ii voi fi intotdeauna recunoscatoare mamei mele, ea este cea care m-a dus intr-o zi la sala. Altfel, as fi avut o existenta normala si mult mai putin interesanta. Nu am niciun regret si nici nu am avut. Priviti ce inseamna viata mea: tot ce mi s-a intamplat mi-a permis sa fiu acolo unde sunt astazi. Sigur, au avut momente dificile, ca oricine, dar am trecut peste aceste incercari, pentru ca ma straduiesc mereu sa fiu pozitiva si sa iau ceea ce este mai bun din ce ni se intampla….. 73 a fost numarul meu de concurs, 7×3=21, reprezentand a XXI-a a editie a JO, la Montreal. Am luat sapte note de zece, trei medalii de aur. 7+3=10”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*