By admin 
Comisia de la Veneția a publicat un raport cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din România. Ce arată documentul?
Comisia de la Veneția a transmis, luni, 27 ianuarie, un raport referitor la anularea alegerilor prezidențiale din România, din decembrie 2024. Ce arată acesta?
Anularea alegerilor din România, în atenția Comisiei de la Veneția
În document se precizează că o astfel de decizie poate fi luată „numai în circumstanțe excepționale”. Analizând situația din România, în raport se punctează că, în general, se poate dovedi foarte greu încălcarea legii prin intermediul campaniilor online.
Prin urmare, o hotărâre de anulare a alegerilor, care ar avea la bază o astfel de cauză, trebuie motivată prin precizarea clară a „încălcărilor”. Totodată, dovezile prezentate ar trebui să fie clare.
O astfel de decizie nu ar trebui luată exclusiv în urma informațiilor clasificate. „Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul social media este deosebit de dificilă. Deciziile bine motivate și transparente cu privire la astfel de chestiuni sunt cruciale.
Astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile, și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi folosite doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare”, arată raportul.
„Părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere”
De asemenea, se precizează că este necesară transparența în astfel de cazuri, fiind prezentată alegătorilor o documentare clară din care să reiasă motivele care au contribuit la decizia anulării alegerilor.
Comisia punctează că hotărârile care au legătură cu procesele electorale nu ar trebui influențate de date care nu pot fi verificate cu precizie. În raport se mai arată că „părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile”.
Raportul a fost realizat la solicitarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care a cerut Comisiei de la Veneția să explice în ce condiții și norme juridice poate fi invalidat un proces electoral de o curte constituțională, în urma hotărârii din 6 decembrie 2024 a CCR din România.
Recomandările transmise de Comisia de la Veneția
Comisia de la Veneția a transmis mai multe recomandări. Potrivit raportului, „deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui să fie luate de cel mai înalt organism electoral și astfel de decizii ar trebui să poată fi revizuite de cel mai înalt organ judiciar, de curtea constituțională sau de o instanță electorală specializată, atunci când există un astfel de organism judiciar.
Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor electorale, libertăților și intereselor electorale de către stat, actori electorali publici și privați, precum și pe baza influenței mass-media și, în special, a mass-mediei sociale, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din străinătate;
Statele ar trebui să reglementeze consecințele tulburărilor informaționale, ale atacurilor cibernetice și ale altor amenințări digitale la adresa integrității electorale; candidaților și partidelor trebuie să li se acorde un acces corect și acces corect și echitabil la mass-media online, iar reglementările ar trebui puse în aplicare pentru a se asigura că sistemele de inteligență artificială ale intermediarilor de internet nu favorizează anumite partide sau candidați în detrimentul altora;
Normele generale privind finanțarea și transparența campaniilor electorale ar trebui aplicate campaniei electorale online prin intermediul platformelor social media; statele ar trebui, de asemenea, să reglementeze faptul că publicitatea electorală publicitatea electorală online trebuie să fie identificată ca atare și să fie transparentă, iar platformele media sociale sunt obligate să dezvăluie date privind publicitatea politică și sponsorii acesteia”, se mai arată în raport.
În decembrie 2024, CCR a anulat alegerile prezidențiale din România, decizie luată după desecretizarea documentelor CSAT în care se preciza că în campania electorală a candidatului clasat pe primul loc în turul 1, Călin Georgescu, s-ar fi implicat un „actor statal”.
Cu o săptămână în urmă, CEDO a respins solicitarea lui Călin Georgescu, care atacase la Curtea Europeană hotărârea CCR de anulare a procesului electoral din 2024.
