By admin 
Klaus Iohannis**, în ultima sa zi în calitate de președinte al României, a semnat unul dintre cele mai importante decrete din timpul mandatului său: promulgarea **Legii bugetului de stat pentru anul 2025**. Acest act normativ, care trasează liniile directoare ale cheltuielilor și veniturilor țării pentru anul viitor, a generat numeroase controverse, în special din cauza impactului pe care îl va avea asupra pensionarilor.
Principalul punct de dispută din Legea bugetului este legat de alocările pentru pensii. Deși guvernul a susținut că a făcut eforturi pentru a crește veniturile vârstnicilor, noile măsuri introduse în buget sunt percepute de mulți pensionari ca fiind insuficiente. Creșterea pensiilor va fi una modestă, sub nivelul inflației prognozate, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a pensionarilor va scădea în realitate. În plus, plafonarea anumitor beneficii și eliminarea unor facilități fiscale au dus la nemulțumiri în rândul acestei categorii sociale.
Organizațiile de pensionari au criticat în repetate rânduri structura bugetului, argumentând că măsurile propuse nu reușesc să țină pasul cu creșterea costului vieții. Cheltuielile cu alimentele de bază, energia și medicamentele continuă să crească, iar pensiile indexate insuficient nu vor putea acoperi aceste nevoi esențiale. Această situație a generat proteste și cereri pentru o revizuire a alocărilor bugetare.
În apărarea sa, administrația prezidențială și guvernul au subliniat că, în ciuda constrângerilor bugetare, au încercat să echilibreze nevoile mai multor sectoare. Au fost prioritizate investițiile în infrastructură și educație, iar fondurile pentru sănătate au fost majorate, însă acest lucru a însemnat compromisuri în alte zone, inclusiv la pensii. Klaus Iohannis a declarat că legea bugetului, în forma sa actuală, este un pas necesar pentru stabilitatea economică și pentru respectarea angajamentelor financiare internaționale ale României.
Promulgarea acestei legi a fost și ultimul act oficial al lui Klaus Iohannis înainte de a-și anunța demisia. Decizia de a părăsi funcția înainte de încheierea mandatului a fost surprinzătoare pentru mulți, dar președintele a susținut că dorește să lase locul unui nou lider care să implementeze măsurile din buget și să gestioneze provocările economice din 2025. Deși Iohannis a refuzat să comenteze pe larg motivele demisiei, surse apropiate administrației au sugerat că acesta a dorit să încheie cu o notă de fermitate, semnând legea bugetului chiar înainte de plecare.
În concluzie, deși Legea bugetului pe 2025 semnată de Klaus Iohannis prevede anumite creșteri și investiții în domenii importante, pensionarii rămân printre cei mai afectați, simțindu-se dezavantajați de alocările modeste. Tensiunile sociale generate de acest buget vor reprezenta o provocare majoră pentru viitoarea conducere a țării, care va trebui să găsească soluții pentru a răspunde nemulțumirilor pensionarilor și pentru a asigura o distribuție echitabilă a resurselor.
