În fiecare an, în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoșătoarei Judecăți, creștinii ortodocși din România își pomenesc morții. În 2025, această zi, cunoscută sub numele de Moșii de Iarnă sau Sâmbăta Morților, va avea loc pe 22 februarie.
Moșii de iarnă 2025
În această zi, în biserici sunt pomeniți cei care nu au avut parte de slujbele rânduite la înmormântare. Biserica mijlocește pentru sufletele celor care au murit pe neașteptate, fără pregătire sau pocăință, pentru ca aceștia să se bucure de fericirea veșnică.
Se crede că sufletele morților se întorc pe pământ în această zi, iar credincioșii dau de pomană mâncare gătită pentru ca spiritele să-i ocolească. Conform tradiției, sufletele se hrănesc cu aburii bucatelor pregătite de cei vii.
De asemenea, se aprind lumânări la mormintele celor decedați, iar obiceiul spune că trebuie aprinse cel puțin două, pentru a încălzi sufletele celor plecați din această lume.
Este considerat nepotrivit să se lucreze în această zi. Tradiția spune că cine nu respectă această regulă „va tremura ca piftia” sau chiar „va înnebuni”.
Conform credinței populare, zilele de sâmbătă sunt consacrate pomenirii morților, dar în calendarul bisericesc există anumite sâmbete speciale, numite „pomenirea părinților, moșilor și strămoșilor adormiți întru Domnul”.
Cuvântul „moși” vine de la „strămoși” și se referă la cei trecuți la cele veșnice. Nu doar morții sunt numiți astfel, ci și zilele dedicate pomenirii lor și pomana oferită în memoria acestora.
Creștinii ortodocși respectă aproximativ 20 de zile de Moși pe an, cele mai importante fiind:
Moșii de primăvară (de Mucenici)
Moșii de vară (sâmbăta dinaintea Rusaliilor)
Moșii de toamnă (prima sâmbătă din noiembrie)
Moșii de iarnă (sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne)
În această zi, credincioșii organizează parastase și împart pomeni pentru sufletele celor răposați. După Sfânta Liturghie, în biserici are loc Slujba Parastasului, cu rugăciuni speciale.
Oamenii aduc la biserică:
colivă
vin
colaci
pomelnice cu numele celor decedați
Acestea sunt binecuvântate de preoți, iar după slujbă sunt împărțite celor din comunitate, în special săracilor.
Pe lângă pomenile făcute în biserică, credincioșii merg la mormintele celor dragi, le curăță, le împodobesc cu flori și aprind lumânări, despre care se spune că „le luminează calea și le încălzesc sufletele celor trecuți în neființă”.
Moșii de iarnă sunt cunoscuți și sub denumirea de Moșii de piftii sau Sâmbăta piftiilor. În această zi se dau de pomană piftii, iar bătrânii spun că, dacă nu sunt consumate, a doua zi trebuie aruncate, altfel „vor veni friguri în timpul verii”.
Orice faptă de milostenie făcută pentru pomenirea morților este considerată pomană, inclusiv hainele și lucrurile oferite săracilor. Acestea sunt binecuvântate de preot printr-o rugăciune specială, având același scop: mântuirea sufletelor celor plecați din această lume.